Ma tot macina cateva intrebari de ceva vreme. Oricat de mult am incercat, n-am reusit sa gasesc raspunsuri. De ce nu se mai ingrijesc femeile dupa ce se casatoresc si au copil/copii? De ce nu-si mai fac unghiile, de ce nu se mai aranjeaza, de ce nu se mai vopsesc la fel cum o faceau inainte? Unde sunt toate rochiile alea frumoase pe care obisnuiau sa le poarte, mandre la bratul sotului, atunci cand ieseau in oras? De ce nu vor sa slabeasca si sa arate bine, chiar daca sunt deja „luate”?
Cunosc o multime astfel de fete, care desi sunt tinere, nu mai sunt atat de interesate de aspectul lor fizic, asa cum se preocupau inainte sa se casatoreasca. Daca nu le-as fi cunoscut si n-as fi stiut ca inainte chiar erau altfel, puteam sa jur ca asa de neingrijite au fost intotdeauna. Dar partea proasta a lucrurilor este ca situatia n-a fost la fel de „urata” mereu, candva erau fete frumoase si cochete, carora le placea sa-si rimeleze genele, sa-si vopseasca parul, sa-si accesorizeze tinutele si chiar sa mearga la salon pentru a se pensa. Deci, ce s-a intamplat, unde a disparut dorinta aia de-a se vedea frumoase si aranjate atunci cand se privesc in oglinda?
Incerc sa inteleg oboseala care se instaleaza odata cu aparitia unui bebe, noptilor nedormite nu-i usor sa le faci fata, sunt convinsa. Dar totusi, omul ala de langa tine, care te-a cunoscut altfel, nu cred ca merita sa te vada in fiecare zi „cu fata la cearsaf”. Ok, o zi, doua, trei, o saptamana cred ca si el va putea intelege situatia. Pana la urma, te iubeste si nu s-a casatorit cu tine doar pentru ambalaj. Dar ce se intampla cand tu uiti complet de el si de tine, iar toata atentia se canalizeaza asupra copilului? Cat timp ar trebui sa fie intelegator si sa suporte lipsa ta de preocupare pentru aspect?
Mai mult decat atat, imi displac femeile care mananca in timpul sarcinii cat pentru toata familia, si dau vina pe saracul prunc pentru asta. Nu inteleg poftele exagerate si nici nu pot sa le accept ca si scuza! Daca vrei sa te faci cat usa, bine, atunci mananca tot frigiderul. Dar ce-o sa faci dupa ce nasti? Nu tot tu o sa te lupti cu kilogramele in plus? Sau vrei sa spui ca nici alea nu mai conteaza si ca n-o sa le „deranjezi” de la locul lor? Crezi ca sotului tau ii face placere sa te vada asa, stiindu-te cum erai inainte? Iti spun eu, nu, nu-i place, dar saracu’ suporta, pentru ca ii este rusine sa-ti spuna ca esti mult prea grasa si foarte neingrijita.
Apreciez femeile care nu isi neglijeaza partenerii dupa ce nasc si care nu uita ca ele erau altfel atunci cand ei le-au cunoscut. Imi plac femeile cochete si aranjate, prin urmare, nu pot sa inteleg de ce unora li se schimba atat de mult viata, pierindu-le cu totul interesul pentru ceea ce inseamna frumos. E adevarat, n-am copil, nu stiu inca ce inseamna sa dormi 2 ore pe noapte, sa planga si sa nu stii ce sa-i faci, dar sunt convinsa ca n-o sa fiu o indolenta in ceea ce ma priveste. N-o sa-mi strang parul intr-un coc, nespalat de nspe zile, n-o sa ies din casa in halat de baie sau pijamale pana la magazin si nici n-o sa-mi fac sotul sa-i fie sila de mine, promit!
Voi, cele care aveti copii, va regasiti in randurile de mai sus? Vi s-a schimbat viata dupa ce-ati nascut sau sunteti la fel de cochete si ingrijite ca la inceput?
Draga mea, eu te invit sa recitesti acest articol dupa o jumatate de an de la nastere. Jumatate de an in care sa nu te fi ajutat nimeni, in care sa stai tu 24/24 cu copilul (bine, hai si sotul doua ore maxim pe zi cand e prin tara), sa ai grija de casa, de masa, de cumparaturi.
Aaa si poate imi povestesti si cum e cu pofta de dulce din sarcina sau din timpul alaptarii si cum o satisfaci tu cu o salata :). Poate suna rautacios, insa te inteleg, fix aceleasi intrebari mi le-am pus si eu inainte sa raman insarcinata si sa am copil. Practica insa mi-a aratat ca hoooop, nu e chiar asa simplu :).
Te imbratisez!
Sa stii ca eu ti-am citit articolul in care ai povestit cum e cu bebe si cum ai slabit, ba chiar mi-am dorit sa te dau drept exemplu (pozitiv), pentru ambitia pe care ai avut-o si pentru ca ai reusit sa ajungi la silueta pe care ai avut-o inainte.
Eu n-am spus ca imediat trebuie sa fii la fel, sa mergi de la maternitate direct la coafor, ci in timp, sa revii si sa faci atat cat poti, multe dintre lucrurile pe care le faceai inainte. Asa cum tu te aranjezi din nou si ai reusit sa slabesti in mai putin de un an, cred ca orice femeie care isi doreste cu adevarat, poate. 🙂
Nu cred in ideea de pofte si nici nu pot sa inteleg cum o femeie poate sa manance cat 10 la o masa. Scuza-ma, dar asta nu, chiar nu pot s-o inteleg!
Uite pentru prima data eu nu sunt de acord cu tine. Vad zilnic o femeie care a nascut de 3 luni, o femeie care lucreaza la Sanador, o femeie care pana acum 3 luni era ca scoasa din cutie si acum nu are timp nici sa se spele pe cap. Si la faza cu noi astea grase, nu pot sa nu ma simt prost, dar te asigur ca exista si barbati care pot iubi un corp imperfect. Mai mult de atat nu ma bag in discutie.
Cristina, imi cer scuze daca te-ai simtit cumva jignita, nu asta a fost intentia mea. Crop imperfect am si eu, chiar crezi ca nu am defecte? Eu m-am referit la femeile alea care aratau intr-un mare fel inainte, iar acum, dupa ce s-au casatorit si au copil, nu mai dau 2 bani pe sot. Pai ce sa cred despre ele?
Daca iti place sa te ingrijesti, gasesti timp! Iar pentru a slabi, crede-ma, ai nevoie doar de motivatie, iar asta ti-o spun eu, care am avut candva 70 kg la doar 1.64 m inaltime. Ma uitam in oglinda si intram in depresie, iar el, el saracul a stat cu mine si asa, chiar daca nu aratam cum poate si-ar fi dorit.
Be ready, vei primi o grămadă de hate pentru articolul ăsta :)) Eu, în schimb te înțeleg, încă n-am copii, dar mi-am propus să fiu o mămică tânără și cochetă și să am mereu grijă de mine, chiar dacă înseamnă să îmi roup 40 de minute din timpul de somn. Pe de altă parte, mie îmi va fi exagerat de greu să nu mănânc și să mă abțin în timpul sarcinii, pentru că oricum îmi este greu și acum, jur, sunt pofticioasă și gurmandă și nu doar că poftesc, dar și mănânc destul de mult :))
Da, imi dau seama ca mi-am pus in cap multa lume, dar ideea este sa purtam o discutie, sa ne dam fiecare cu parerea, nu sa ne injuram sau sa ne vorbim urat. Si mie imi place ideea de mamaica tanara si cocheta, dar tanara tanara n-o sa fiu, am deja 28 de ani si copilul lipseste. 😀
Eu am îndată 20 😀 N-am de gând să-l fac acum, cu toate că n-aș avea nici un impediment, dar am decis că vreau să mai copilăresc puțin, să mă bucur de viața de student și abia apoi facem și bebe 😀 Deși ar fi drăguț să mă duc cu el la facultate :))
Asa este, n-ai de ce sa te grabesti, bucura-te de aceasta etapa a vietii! 🙂
Femeile sunt diferite, la unele femeie o sarcină înseamnă schimbare totală dacă e o sarcină cu probleme sau dacă organismul e de așa natură să rețină multă apă. Unele femei iau în sarcină 35 kile altele 13. Greul nu începe după ce ai ajuns din maternitate, nou-născuții dorm suficient cât să ai timp măcar de un duș și de o masă normală fără să te îndopi cu porcării, adevărata provocare începe când bebele are deja 8-9 luni și începe să umble, să aibă alte nevoi, să trebuiască să îi gătești de 3 ori pe zi, să îl schimbi tot de atâtea ori, să îl supraveghezi non stop pentru că altfel e o bombă cu ceas, poate trage orice din casă și se poate lovi de orice. Atunci din lipsă de timp prinzi părul într-o coadă de cal în loc să îl aranjezi frumos cu placa și așa nu o să îl poți lăsa prea mult timp în vânt pentru că cel mic își va băga mâinile în el sau părul tău va ajunge în pureul lui. Nu îți mai faci unghiile acasă pentru că durează prea mult și oricum se cojesc de la spălatul vaselor și a robotului cu care faci pureuri toată ziua. Când ieșiți în oraș prima dată se îmbracă copilul apoi în alea 5 minute rămase, printre urletele de nerăbdare ale copilului arunci ceva haine pe tine și gata. Rimel? Astea-s vise, dacă ai puțin timp să îl aplici (deși timpul ăla prefer să îl folosesc cu alt scop, de exemplu să caut mai bine în dulap după alte haine) de demachiat seara cu siguranță nu vei avea timp, mai ales dacă alăptezi și trebuie să adormi copilul. Și femeile știu că se schimbă și că nu mai sunt ca înainte, dar când apare un copil deja se schimbă prioritățile și chiar nu mai contează că ieși afară nerimelată. Câteodată nu ai de ales mai ales când nu ai ajutor din partea nimănui (așa cum e în cazul nostru). Bine, să ieși în halat și pijamale e absurd, nici chiar așa :))
Hmm…crede-ma ca la mine nu se pune problema sa trec niciodata peste demachiere. Pot sa fiu nedormita de 2 nopti, peste pasul asta nu trec, chiar daca nu il fac exact ca la carte. Cu servetele umede si tot ma demachiez…
Eu cred ca tine de cum e fiecare femeie in parte. Nu spun ca o sa ai acelasi timp si chef ca inainte, dar macare o ora tot prinzi pentru a face ceea ce-ti place. Pana la urma, copilul are si tata, nu?
Nici eu nu sar peste demachiere, e ca spălatul pe dinți, dar e mult mai ușor să te demachiezi nefiind machiată (ca să îmi ușurez munca folosesc loțiune micelară 3 în 1 cu tot cu demachiant și tonic, gel purificator când fac duș + mască o dată pe săpt) decât să te demachiezi când ai fond de ten și rimel.
Da, corect, copilul are și tată dar unele nevoi ale copilului le poate satisface doar mama, de exemplu nu îmi pun soțul să gătească sau să bage la spălat hainele copilului pentru că știu că ar da-o în bară :))
Cred că o femeie poate fi aranjată și fără să se machieze așa cum o făcea altă dată (pe vremuri 30 min îmi lua doar machiajul) este aranjată prin simplu fapt că se îmbracă cochet când iese, nu doar blugi sau trening, cum ai spus tu, se accesorizează și își face ceva la păr. Eu mă simt cochetă doar punându-mi o rochiță, papuci mai înalți în picioare și ceva accesoriu la gât, fără machiaj :)). Da, știu, mă mulțumesc cu puți dar asta-i situația.
Pai inseamna ca tu nu faci parte din categoria femeilor despre care am vorbit mai sus! 😀 So, n-ai de ce sa te justifici, tu chiar te aranjezi!
Chiar si acum, fara copil, eu tot nu ma machiez des, ci doar in weekend’uri, daca am chef. Dar nu ies din casa fara sa-mi spal/aranjez parul si am grija sa ma uit in oglinda daca sunt ok. 😀
Știi ce fac eu mai nou când vreau să mă machiez? Îmi fac doar o linie subțire de tuș negru la ochi, eventual și o codiță dacă iese și atât, fără rimel. Oricum m-ar încurca rimelul la ochelari. Eventual și puțin ruj. Înainte mă rujam des, când ieșeam din casă dar acum am lăsat-o mai moale că fiu-meu se cere pupat des și nu am chef să îi sterg urmele de ruj de pe obraz :))
Machiajul meu e destul de simplu: fond de ten, rimel, ruj, putina pudra. Oricum, poti sa fii draguta, cocheta si aranjata chiar si fara machiaj. Ideea era sa arati ca iti pasa, la asta m-am referit. Cred ca inseamna respect pentru tine, dar si pentru sot, nu-i asa? 🙂
Bineînțeles, în primul rând te respecți pe tine și mai apoi pe cei cunoscuți care te știau așa cum erai înainte de iubit/soț/copil. Respectul pentru soț înseamnă no makeup, no clothes :)) eventual o lenjerie intimă minusculă :))
Ma bucur ca ai inteles acum exact ce-am vrut sa spun. 😀
Oho, sa te pregatesti de comentarii pe aici.
Iti dau dreptate, doar ca nu te-ai exprimat bine si asa dai un aer de superioritate cu articolul tau. Poate de-aia. Si n-ai pus in discutie ambele variante. Ca nici alea care se aranjeaza si le vezi la sala si la coafor dupa nastere, nu scapa de atacuri. Pai ce femeie serioasa esti tu, daca mergi la coafor, masaj si la unghii, cand ai copil de țâță?
Intr-adevar, si eu imi pun intrebari despre cum se va transforma corpul meu dupa o nastere. Sunt mica de inaltime si deja, la 3 kilograme in plus arat chubby. Z dai seama cum o sa fiu la 10, poate chiar 15 kile in plus? Plus ca, exista posibilitatea de a avea sarcina cu probleme si sa n-am voie sa ma dau jos din pat. Sa vezi atunci cat m-as face. Recunosc mi-e frica. Nu mi-e frica de a avea copil si problemele pe care le aduce un copil ci… de aspectul meu fizic. Mi-e frica, ca or sa mi se lase sanii de la alaptat, mi-e frica sa nu rraman cu vergeturi urate pe sani si corp, mi-e frica de tot ce tine de aspectul fizic, pentru ca, sarcina si perioada de dupa, sunt scurte. Dar restul vietii voi duce corpul ala. Si nici media si civilizatia in care traim, nu ajuta prea tare. Eu sunt chiar culmea. Sunt pregatita psihic de a avea copil, dar nu sunt pregatita sa infrunt schimbarile fizice lol.
Dar, observ ca exista femei care si-au revenit frumos si ma concentrez pe ele. Stiu ca se poate si am sa fac tot posibilul sa imi revin.
Sa stii, poate unele femei nu au situatie materiala prea grozava, iar un copil le rapeste si putinul pe care il aveau sa il cheltuie pe ele. La unele femei, 20- 30 de lei un fond de ten, poate insemna cativa pampersi sau o cutie de lapte.
Altele, o duc bine, dar raman mame si uita sa mai fie femei. Fix astea le condamna pe cele care „indraznesc” sa nu fie doar mame si sa se gandeasca si la corpul lor.
Pana la urma, important este sa ne vedem de noi insine, pentru ca mereu or sa existe carcotasi. Daca ramai grasa si iti tunzi parul, nu te mai ingrijesti, nu e bine.
Daca, dupa ce nasti te preocupi sa revii la cea de dinainte si sa iti recapeti vechea silueta, iarasi nu e bine, ca deh, esti o nesimtita, ai copil si iti arde de bibileala. Ce fel de mama esti tu?!?
Si sa te mai puna sfantul sa nasti prin cezariana si sa indraznesti sa nu alaptezi, ca esti crucificata!
Ce conteaza ca pe copil il doare in banana pe unde a iesit? Conteaza ce cred alea care nu te cunosc.
Noroc cu maica-mea ca nu a prins internetul, cand m-a nascut pe mine. A scapat de pusul la zid ca nu m-a alaptat o zi din viata mea (si a ei). Ce-i drept, m-a nascut la 18 ani si m-a nascut si la 7 luni. N-a avut lapte in prima zi asa ca a presupus ca aia e. Ghinion.
In schimb, la frati-miu a avut din plin.Dar l-a nascut prin cezariana. Iaca! Iar nu-i bine!
Deci, da… avem o mama foarte iresponsabila si nesimtita. Printr-un noroc chior am ajuns eu la 25 de ani si el la 16. Tsstsss :)))).
Da, nici eu nu inteleg femeile care nu mai au grija de ele. Nu imediat dupa nastere. Dupa 1-2 ani, zic. Maica-mea e una din ele. Matusi-mea, in schimb… si cand s-a dus sa nasca s-a bibilit si sulemenit. Acu’ 24 de ani.
Mama nici acum nu se ingrijeste, la 43 de ani. E foarte frumoasa, dar cand o vad ca se tunde scurt si se mai face si permanent, innebunesc. Are doar doua fire albe in cap, in rest e bruneta, riduri aproape nexam, nu ii dai 40 de ani. Nici nu ma mai cert cu ea. De machiaj nici nu mai mentionez. Cu greu am convins-o sa foloseasca creme de fata.
Soacra-mea e mai deschisa si invata timid, de la mine, sa foloseasca o oja, un balsam de par. Tot asa, l-a nascut pe barbati-miu si gata. Mama full time. Abia acum la 50 si ceva de ani, invata de la nora-sa ca e ok sa fii si femeie. Ba chiar ma freaca la icre, ca daca am copil, eu sa nu fiu ca ea :))).
Dar… noi sa fim sanatoase! Bine ca nu avem copilul, dar deja stim ce avem de facut, lol.
Imi pare rau daca se intelege asa, dar nu este deloc scris/gandit astfel, pentru ca nu ma consider superioara. Crede-ma ca nu am vrut sa pun accentul pe kilogramele in plus, asta in cazul in care s-a inteles asa, ci pe neglijenta femeii dupa casatorie
Daca te aranjezi, nu cred c-o sa zica nimeni „vai, da uite-o p-asta, are copil si ea umbla aranjata in loc sa-si puna baticul pe cap!”….. sau aia care zic, sunt clar idioti si nu trebuiesc a fi bagati in seama!
@Georgi, faptul că o să ți se lase sânii și nu o să mai fie fermi nu e doar o frică, e realitatea. Sarcina afectează sânii indiferent că decizi să alăptezi sau nu. E drept, dacă alăptezi o să se lase mai mult.
@Amy, sunt atâția oameni care zic așa ”vai, cum umblă aranjată deși are iubit/soț/copil”. Mi s-a întâmplat mie să mi se spună pe la spate că umblu cam aranjată și sigur am pe altul și atunci eram doar iubiți, nu căsătoriți. Lumea e rea și judecă prea ușor.
Dac-ar fi sa stam si sa ascultam gura lumii, cred ca n-am mai face ce vrem sau ce simtim, ci ne-am gandi continuu cum sa facem sa „dam bine”, nu? Eu una, n-am treaba cu asta, sincer iti spun ca nu dau 2 banii pe ce spun altii. 😀
Cat despre sani lasati, eu nu am o problema cu asta, ai mei sunt mici, deci nu cred ca o sa am de ce sa ma plag. Poate asa mai cresc si ei putin. :))
@Roxi
Aoleu, stiu… doream totusi sa sara cineva, cu varianta ieftina si sa zica: „Eh, mai exista si sperante!! Uite Anca Serea cum arata dupa 5 copii, fara operatii!!!” :)))))))
Pfff, as face si eu vreo 5 copii daca as sti ca arat ca ea. Cum mama dracu’ sa ai copil adolescent si tu sa arati ca gagica-sa ?!?! Marfa rau femeia.
Intre timp, cred ca doar medicul estetician mai repara niste sani. La Antonia a facut o treaba bunicica, dupa 3 copii.
Hai, ca mai exista sperante! Capul sus, fetelor!! :))) La copii- inainte!
Eu nu le inteleg pe femeile care slabesc dupa ce le-a parasit iubitul/ sotul… ca erau grase.
Gen, uite fraiere ce-ai pierdut. Bun, bun… a pierdut… ce? Cat erai cu el de ce nu ai facut asta?
Adica… e de porc oricum o dai.
Adica, ok, te simti jignita ca, omul e sincer si iti spune ca nu te mai place. Ca o relatie se presupune ca e sincera.
Tu nu faci nimic, dar continui sa te simti ranita. Ok. El pleaca, dupa ce a epuizat tot si a stat cu tine si a incercat sa te sustina .
Tu decizi sa il „rasplatesti” si te pui pe treaba ca sa „ii arati lui” si vaaaii ce invingatoare esti tu si ce porc e el, ca te-a lasat. Ba chiar acu ai si un iubit nouuuu si frumos de pica. Da’ te gandesti, oare… iubi ala frumos pe care il ai acu’, s-ar fi uitat la tine, aia de inainte?
Nu mi-e rusine nici cu barbatii care se ingrasa si iubitele lor arata trase ca prin inel. Al meu cand s-a ingrasat, i-am zis de la obraz ca nu imi place cum arata. La fel si eu, cand o luasem pe aratura, mi-a zis al meu ca ma placea mai slaba. Si eu ma placeam mai slaba, asa ca am slabit. Si eu si el. Si suntem bine, fara sa ne simtim raniti sau suparati.
Dar se pare ca altii nu suporta nici sa fie mintiti frumos, nici sa fii sincer cu ei, nicicum. In acelasi timp, se uita in oglinda, nu se plac, dar au pretentia sa ii placa altii. Si nici nu cauta ajutor, ca doar oameni suntem si cateodata nu putem reusi singuri.
ASTA chiar nu o inteleg.
Asta e un alt subiect, nu vreau sa intru in amanunte, pentru ca deja lumea percepe altfel ceea ce eu am vrut sa subliniez. 🙂
Hah! Nu ma bag in discutia post sarcina ca nu am fost acolo. O am exemplu pe BFF care era cocheta chiar si la 1-2 luni dupa ce nascuse, copilul era si el ingrijit si nici nu avea niciun fel de ajutor (chiar si sotul era in majoritatea timpului plecat din tara). A facut eforturi maxime sa ajunga iar in forma si la mai putin de 1 an de la nastere arata fenomenal. Ah, si are peste 30 de ani si un metabolism normal, ca sa nu avem discutii.
Ceea ce observ eu este ca oamenii au o tendinta de delasare dupa ce si-au gasit partener si pe cuvantul meu de onoare ca nu inteleg de ce. Pana la urma nu e vorba sa te placa partenerul ci sa te simti excelent in propria piele…
In sfarsit cineva care intelege exact ceea ce am vrut eu sa spun. 🙂 Thanks, mi-ai oferit gura de aer de care avea nevoie pentru a-mi reveni. Credeam ca sunt singura nebuna. Deci…ceea ce e spun, e adevarat si justificat, nu-i asa? Daca vrei, se poate!
Ooooo da! 😀 E un mic pont aici si anume sa te pui pe tine pe primul loc. Cultura, societatea, educatia etc spun ca mai intai copilul si apoi propria persoana. Faza e ca atunci cand e mic, copilul are o multitudine de nevoi si acapareaza tot timpul si inca pe atat. Partea care e cea mai dificila, e sa percepi ca daca tu te simti bine, totul infloreste in jur. Ma uitam la BFF ca e usor sa fii bine imbracata cand ai numai haine frumoase (inclusiv cele pentru casa sunt suuuuuuuuper faine). In fiecare zi gasea 10 minute cat sa isi faca un dus si sa se dea cu crema. Nu ii iesea tot timpul sa isi faca un machiaj minimal, dar oricum e frumoasa si asta intra la categoria optionale. Da, concluzia e ca daca vrei, iti faci din asta o prioritate pentru a te simti tu bine in propria piele, chiar poti!
Teo, asta spun si eu, macar sa ai interes, macar sa-ti doresti. Sunt constienta ca se schimba multe lucruri, dar nu pot sa inteleg cand si cum se pierde dorinta asta de-a mai fi femeie…frumoasa, aranjata…
Eu am prietene care arata mult mai bine dupa ce au nascut, care se ingrijesc mai mult si care intorc toate privirile. Am si prietene care au renuntat sa se mai ocupe de ele. Prietenele care arata bine au copii tare cuminti iar cele care arata obosite au copilasi bolnaviciosi.
Cat despre poftele din sarcina, eu cred ca nu trebuie ignorate, practic mananci pentru doi. Am prietene care mancau si frigiderul si nu au pus mai mult de 3-4 kg si prietene care puneau kg la fiecare masa. Aici tine de corpul fiecareia, de hormoni si alte treburi din astea. Personal, cand o sa raman insarcinata, voi merge la nutritionista mea sa imi faca un program de alimentatie in sarcina dar asta nu garanteaza ca nu o sa ma ingras ci ca o sa mananc sanatos. Repet, tine de corpul nostru treaba cu kg in sarcina si uneori chiar nu poti controla asta. Am o cunostinta care se ingrasa si daca bea un pahar cu apa.
Hei, Delia, asa cum am mai spus, eu nu ma refer la kilogramele alea pe care le retii fara sa vrei in timpul sarcinii! Nu-s atat de incuiata la minte incat sa nu-mi dau seama ca da, atunci cand porti in pantec un copil, intervin anumite schimbari ce nu tin de tine neaparat. Stiu ca nu toate femeile sunt contruite la fel. Nu am o problema cu asta, daca te ingrasi involuntar, dar nu-mi spune ca tu n-ai vazut si altfel de femei, pe alea care mananca mult si prost cand sunt gravide.
Si nu, nu e adevarat ca trebuie sa mananci pentru doi, asta-i o prostie, un mit, o justificare pe care probabil vreo devoratoare de KFC si MC a inventat-o! 😀 Citeste, documenteaza-te si-o sa vezi ca medicii nu sunt de aceeasi parere si ca nu recomanda sa mananci la fel cum o faceai si inainte, adica in aceeasi cantitate si nu mai mult.
Mai mult decat atat, eu am subliniat genul ala de femeie care nu face nimic sa se schimbe, femeia aia care nu mai vrea sa fie frumoasa, care nu mai este interesata de felul in care arata, intelegi? Ok, trec 2-3-9 luni si tu te culci pe-o ureche. Nu-ti mai are sa-ti vopsesti parul, sa te aranjezi, ajungi in situatia ca nu mai ai chef de nimic. Ce se intampla? Viata ta nu mai este important si copilul e singurul care conteaza? Stiu ca sunt multe femei care gandesc asa, ca ele nu mai sunt importante si e trist, din pacate.
Amy, si eu zic ca dupa ce ai copil o sa mai vorbim. 🙂 Adica viata iti arata ca lucrurile nu sunt cum ti le-ai imaginat 🙂
Altfel mie nu mi s-a schimbat corpul decit puţin si doar dupa a 3-a nastere, la 40. Parca mi s-au repartizat altfel kilogramele. Sînii nu mi s-au lasat deloc in ciuda celor 3 alaptari, ba chiar parca ai crescut puţin.
Dar m-am schimbat nu de la copii, ci in capul meu, asa ca nu ma mai machiez, nici tocuri nu mai port, nici cu parfum nu ma mai dau.
Perioadele in care am fost insarcinata au fost cele mai faine din viata mea si nici dupa nu a fost rău.Dar mai ales la primul, cind trebuia iarna sa imbraci copilul si apoi repede sa’ti arunci ceva pe tine ca sa iesi din casa rapid pina nu transpiri, plus sa cari in brate copilul in timp ce mai duci si caruciorul… sigur nu era ca in visurile mele de dinainte .
Pai si de ce ai renuntat la toate astea? Din ce mi-ai spus, copiii tai sunt mari acum. Nu-ti mai face placere sa te aranjezi cum o faceai inainte sa-i ai pe ei?
Cum spuneam: n-are deloc legatura cu copiii, ci doar cu mine.M-as simti ca si cind as purta o mască daca m-as machia ( de fapt niciodată nu am suportat fond de ten sau bbcream din cauza asta) .Intii am renunţat la fard, apoi la creion si chiar la urma la rimel. Apoi lumea de aici e machiata extrem de puţin spre deloc 🙂 Ma simt eu insami asa. Acum nu mai înţeleg prin aranjat sa ma machiez. A nu se înţelege ca umblu ca muma pădurii 🙂
Pai inseamna ca nu te poti incadra nici tu in categoria celor de mai sus, despre care am scris eu in articol. Ai renuntat la machiaj, dar asta nu inseamna ca nu mai ai grija de tine. Pur si simplu, acum o faci intr-un alt mod. 🙂
sa stii ca si eu mi-am pus intrebarile astea si chiar am un exemplu concret – vara-mea. dupa ce a nascut, totul s-a canalizat asupra celor mici. nu zic, ei sunt pe primul plan, dar nu e cazul sa exagerezi si nici sa te ingropi. de ce sa nu aiba cei mici o mama cu care sa se mandreasca? de ce sa nu se mandreasca si sotul cu tine? nu e mare lucru, trebuie doar sa iti faci macar cateva minute pe zi timp pentru tine… daca vrei, poti
Exact asta spun si eu! Ok, sunt perfect de acord, nu mai ai acelasi timp, acelasi chef, dar nu te neglija complet!
Carmen Serban explica in urma cu multi ani treaba asta cu o melodie care se intitula „Adio dieta, am verigheta”. Orice animal de prada e activ pana prinde prada, pe urma nu-i mai pasa.
Oricum, pe mine nu ma deranjeaza catusi de putin cum arata nevasta X sau Y dupa ce s-a maritat si-a turnat un copil. Ma limitez sa iau in considerare astfel de aspecte la nevasta mea, daca si cand e nevoie desigur, desi de obicei nu prea e nevoie cel putin in cazul meu. Pana la urma e treaba fiecarui cuplu in parte. Daca lui ii place sa se duca la somn cu o purcica e strict problema lui, daca ei ii convine sa fie purcica si el s-o insele cu altele care aratau ca ea inainte de casatorie din nou, e problema lor.
Dar cred ca mult mai importanta e noua mentalitate pe care o au toate fetele astea care au nascut. Mai citeam uneori postari de pe bloguri (deja unele bloggerite se iau la concurenta cu oliviasteer) si de pe grupurile de mamici iresponsabile si ma cruceam de ce pot sa debiteze unele. Pe vremuri fetele care nasteau isi cresteau copilul dupa cum le indica mama sau soacra, ele erau proaste si n-aveau de unde sa se documenteze asa ca mergeau pe mana batranelor pentru ca alea stiau mai bine si de cele mai multe ori stiau din proprie experienta sau din mosi stramosi. Acum nu se mai sade ca sa asculti sfatul alor batrani pentru ca exista atatea siteuri de pseudostiinta in toate celea, de la sarcina, la nastere, medicina pediatrica si parenting. Iar proastele au devenit mai nou proaste cu diploma si avizate ca formatori de opinie. Din nou, nu ma deranjeaza ca unele sunt suficient de idioate incat sa-si nenoroceasca sau sa-si omoare copiii cu ajutorul pseudostiintei, ma deranjeaza ca scriu public treburi dinastea, le prezinta ca pe adevar absolut si ii indeamna si pe altii sa faca la fel.
P.S. N-am nici cea mia mica intentie sa generalizez, ma refer la fel ca si tine de altfel la o minoritate, sau poate o majoritate in ziua de azi.
Da, iar eu,din pacate, cunosc destule fete care au facut exact asta:au gasit un fraier, s-au maritat si acum au urmatoarea idee „nu ma mai aranjez pentru ca nu ma mai alege nimeni”.
Treaba asta n-ar trebui sa te afecteze catusi de putin ci mai degraba cred ca e mai OK ca poti sa inveti din prostia pe care au facut-o. Lasa-le sa gandeasca cum cred ele mai bine, oricum n-o sa poti sa le schimbi parerea si in cazul in care prin absurd reusesti, la prima dezamagire a lor toata treaba asta o sa se intoarca impotriva ta.
Sunt constienta ca este posibil ca si eu sa ma „deformez” in momentul in care voi fi insarcinata, pentru ca nu sunt chiar atat de slaba nici acum. Dar stiu sigur c-o sa fac tot posibilul sa revin la forma initiala, pentru ca nu mi-as dori sa intru in depresie atunci cand o sa ma uit in oglinda.
Atat timp cat n-o sa te apuci sa scrii pe aici despre leacuri cu rostopasca, mamaliga vartoasa, propaganda antivaxx & co sunt sigur ca nimeni n-o sa dea doi bani pe felul in care o sa arati inainte si dupa nastere. E corpul tau si faci ce si cum vrei, singurul care e „obligat” sa te accepte e sotul tau si singurul care de fapt merita orice efort ulterior. Restul sa fie sanatosi ca nu traiesti pentru lumea care te inconjoara.
Bineinteles! 😀 Oricum, pe mine in general nu prea ma intereseaza ce zice/crede lumea din jur…
🙂 nici eu nu inteleg de ce unele femei se depersonalizeaza dupa ce se casatoresc sau au copii, parca renunta la ele insele
E adevarat, copilul vine cu dormit putin si timp limitat, dar asta nu inseamna ca iesi din casa de parca esti din gunoi. Stai sa vezi bloguri mamicesti unde nespalatul e ridicat la rang suprem. Am avut si eu copil mic, fara bunici sau bona, cu tatal care munceste mult, dar zau asa, timp sa ma spal am avut mereu. Si timp sa imi reintru in forma mi-am facut, ca doar copilul are si tata.
Oricum ti se schimba metabolismul dupa sarcina, ti se mai lasa una alta, deh, dar mi se pare o chestiune de respect fata de tine insati si fata de partener sa pastrezi totusi niste limite. Eu I’ll iubesc pe el , nu pe kg lui, si imbatranim impreuna, una e sa puna niste kg acolo, cu varsta, si alta e sa puna cu zecile, sa umble neingrijit, nespalat si etc
De-ai sti cat ma bucur ca ai inteles exact mesajul meu!!! Esti printre putinele persoane care nu „mi-au dat in cap” pentru ce-am spus eu aici. Multumesc tare mult pentru ca ai avut rabdare sa citesti si sa digeri informatiile, ajungand astfel sa intelegi corect ceea ce-am vrut sa transmit.
Eu n-am spus niciodata ca e usor, ca trebuie sa revii imediat la dimensiunile de dinainte, sa te machiezi chiar si atunci cand iesi sa duci gunoiul, ci doar sa te ingrijesti, asta insemnand cu sau fara make-up, cu sau fara cateva kilograme in plus. Si eu cred ca atunci cand un copil are 2 parinti, mama trebuie sa aiba si ea macar o ora timp pentru ea. Si de asemenea, mai cred ca totul tine de respectul pe care i-l porti partenerului. 🙂
Deci mi -ai luat cuvintele ! Ai perfecta dreptate ! Sunt mama dar sunt si femeie si sotie si nu mi se pare normal sa dau vina pe copil ca tu nu ai timp sa te intretii . Tot mai multe fete tinere se delasa dupa ce devin mama lucru nu tocmai ok . Trebuie sa dau share la articolul tau neaparat ! ♥️
Ma bucur ca ai inteles perfect ce-am vrut sa transmit. Multa lume mi-a cam sarit in cap dupa ce-am publicat acest articol. 😀
Multumesc pentru vizita, Roxi! :*