Ce stiai tu legat de prima zi de scoala nu mai e la moda

Daca spui septembrie, atunci automat te gandesti la umatoarele lucruri: struguri romanesti, toamna si inceperea scolii. Vezi peste tot reduceri „Back to School”, aglomeratie cat cuprinde, flori si parinti care se inghesuie prin supermarket’uri in cautarea rechizitelor. Dar eu am observat si altceva, si anume, faptul ca prima zi de scoala nu se mai rezuma doar la β€žcine are cel mai misto ghiozdan” sau „cine are cel mai mare si scump buchet de flori”, ci si la „cine si-a transformat copilul intr-un cocalar sau intr-o pitipoanca”. Si nu se intampla asta in cazul bobocilor de liceu, ci undeva mai jos, adica la gradinita. Mi-a fost umplut feed’ul cu poze care aveau ca titlu „prima zi de scoala/gradi”.

Da, toti parintii si-au pozat odraslele cu buchetele de flori in mana sau asezate in prima banca din clasa. Nu imi amintesc ca mama sa fi facut asta, ba mai mult de atat, nu imi amintesc ca mama sa fie mers vreodata cu mine la scoala in prima zi. Bine, poate in clasa I, dar in niciun caz atunci cand eram mai mare. Si nu mi-a facut ea nici o poza, ci invatatoarea, pentru ca asa era atunci la moda. Ne facea tuturor, in prima banca, cu abecedarul la vedere si cu stiloul in mana.

Ceea ce voiam eu de fapt sa subliniez este legat de vestimentatia copiilor din ziua de astazi. Voi ati observat ca parintii obisnuiesc sa-si imbrace copiii, mici fiind acestia, ca pe niste adulti? Adica, daca mami poarta nu stiu ce rochie, fetita are la fel, numai ca in varianta mini, plus si-o poseta asortata sau nu stiu ce pantofi. Baietii sunt frezati (da, cu tunsori de-astea moderne, cu dungi in cap sau cu creasta), imbracati la 4 ace, gen camasa, papion/cravata, sacou, pantofi asemanatori celor pe care barbatii ii poarta la diferite ocazii (am vazut chiar si mocasini, oh damn!) si uneori si cu palarie pe cap. Subliniez, la gradinita, nu la liceu, nu la gimnaziu! Ce sa mai, oameni in toata firea si copiii astia de 3-4 ani. Mickey Mouse, Tom & Jerry? Pff…sunt povesti!

N-o sa inteleg niciodata dorinta asta de a-ti transforma copilul intr-un adult. De ce sa-i pui ma papion si palarie pe cap, cand el are doar 3 ani? De ce sa-l cocalaresti? De ce nu-l lasi sa se bucure de varsta pe care o are? Toata viata o sa fie apoi adult, dar copilaria nu-i asa lunga! N-o sa poarte la 30 de ani haine cu Minnie si Mickey, n-o sa fie atat de colorat imbracat la 40 de ani, iar palarie da, o sa poarte pe la 50, dar probabil pentru ca o sa vrea sa-si acopere chelia!

Sa nu cumva s-aveti impresia ca eu exagerez! Chiar deloc! Astia-s parintii din ziua de azi. Si ei, tot niste cocalari, care din pacate, fara sa-si dea seama isi bat joc de copiii lor si le influenteaza intr-un mod negativ viitorul. Vorba aia „asa mama, asa fiica”, e tare adevarata, dar nu in sensul bun. πŸ™‚

Dragi parinti, sa nu aruncati cu pietre in mine, stiu ca nu toti sunteti la fel, stiu ca inca mai exista si oameni care isi pregatesc copiii de scoala exact asa cum ar trebui s-o faca orice parinte. Reflectati dupa ce-ati citit aceste randuri, iar daca nu v-ati simtit deloc cu musca pe caciula si nu va regasiti in cele mentionate de mine de mai sus, inseamna ca sunteti pe drumul cel bun in ceea ce priveste viitorul copiilor vostri!

Sursa foto: Pinterest

14 Comments

  • Iti confirm. Ba mai mult, mi se par prea „sexualizati” copiii … par pe ondulator de la 6- ani? Si la 10 ani??? Gloss de buze si fard roz in obraz (nici nu stiu cum se numesc toate astea πŸ˜€ ). Pantofi cu toc??? ( stii ce replica primii? „hai draga ca e toculetz, asta nu e toc” – banui ca la mama aia toc inseamna stiletto de 10cm minim …).
    Bijuterii de aur. DE AUR??!?!?!? (de fapt ce mai, am primit si eu cadou la fiica mea…)

    La scoala la fiica mea este cod de culoare: alb sau bleumarin. Asa ca i-am gasit la mana a2a 2 perechi de blugi (ca si asa ii rupe in genunchi repede :D, sa nu ma doara de 20 euro mai bine de 3 euro πŸ˜€ ), si tricouri albe de bumbac, i-am mai cusut 2 sarafane si o fusta fix cum a vrut ea si ii le dau sa le poarte cu colantzi bleumarin, mai am 2 plovere bleomarin / alb luate evident, la reduceri (are fiica mea talent de a le pierde, fix pe alea mai scumpe πŸ˜€ si de firma, de incep sa ma gandesc ca nu e coincidenta ca alea ieftine si banale rasar inapoi la cuier peste 2-3 zile, aduse de te miri ce copil .). Adidasi mai are, i-am mai gasit la mana 2a cateva perechi de pantofi niciodata purtate (verific talpa si interiorul, imediat se vede cand ceva a fost purtat numai in casa sau deloc).
    Ii prind o coada impetita (2 runde de paduchi mi-au ajuns πŸ˜€ ) si gata.
    Am mare noroc ca prietenele ei sunt cu aceleasi standarde: morcovi si mere la gustare, haine simple, joaca cat cuprinde.
    P.S. primul tel. il va avea la 12 ani, asa a zis tatal uneia din prietene, iar cum tatal e profesor in scoala – il ascultam πŸ˜€ πŸ˜€ πŸ˜€
    Dar am cunoscut copil ce a cerut mamei telefon de 4 mii lei, la 14 ani, si mama a zis ca face un card de credit sa ii ia. (nu are suficiente emoticoane facebookul sa exprime forma si aspectul ochilor mei πŸ˜€ )

    Si apoi ma intreb de ce unii nu fac fatza la cheltuieli si ii imbolnaveste povara datoriilor …

    • N-am vrut sa ma leg si de machiaj, telefoane scumpe, plus alte mofturi facute, pentru ca n-as mai fi terminat articolul. Oricum, ai inteles esenta si se pare ca esti la fel de stupefiata ca mine de ceea ce se intampla in ziua de astazi. Si nu e deloc vina copiilor, ci 100% a parintilor, care mai tarziu sunt convinsa ca vor avea muulte de tras cu odraslele lor.

      Ideea de uniforma la scoala mi se pare foarte buna, dar daca ma aud unii sustinand ideea asta, clar vor spune ca-s o comunista care n-a reusit sa evolueze in gandire. Mda, prefer sa fiu o comunista decat o pitipoanca. Cunosc si eu parinti care fac sacrificii financiare foarte mari doar pentru a le cumpara copiilor telefoane scumpe, tablete, etc. Si mai stiu si mame care isi imbraca fetele doar de la Stradivarius, Bershka, Zara si H&M in clasa a 5-a. Chiar ieri pusese poze una dintre ele cu fetita la scoala, imbracata dupa ultima moda: camasa cu margelute cum se poarta acum, pantofi Oxford cu platfroma, blugi rupti. Ce sa mai zic? No comment!

    • M-am dus sa vad ce sunt aia pantofi oxford cu platforma πŸ˜€
      Mai, cine isi permite sa cumpere. Nu imi pasa. Dar dus scoala asa copil mi se pare ca ii face rau in primul rand copilului ca iese in evidenta si poate deveni tinta bully-ului si invers, copiii mai simpli se simt inferiori si fara sanse.
      Cu uniforma insa nu sunt de acord. Pe unde stiu, au impus sa ia uniforma dintr-un anumit loc si costa rau. Fiica mea a crescut brusc si rupe in genunchi/murdareste tot, sta pe jos, cade, sare, etc, asa ca ar trebui sa cumpar 5 tzinute pentru fiecare zi pt ea!! si la ce costuri vazui o uniforma, pur si simplu m-ar destabiliza, plus sa le schimb la cateva luni din motive de gauri :D. . Asa ca pe mine, codul de culoare m-a salvat: am cusut sarafan/fusta la pret de 1 euro bucata (am gasit material bleumarin in vreo 3 magazine de materiale, am urmarit reducerile si luat o bucata mare cu pretz de pampam, si o sa mai cos din materialul ala πŸ˜€ )

    • Poate nu m-am facut inteleasa cum trebuie, dar cand am spus uniforma, m-am referit si la ceea ce-ai zis tu, codul de culoare. πŸ™‚ Eh si cu tine, ii fac rau copilului, cum sa-i faca rau daca il imbraca fashion? Dar ce gandire avem si noi, suntem invidioase, ce sa mai! πŸ˜€

  • Eu nu sunt de acord nici cu oja pe unghii de la 2 -3 ani, chiar si mai sus (stiu ca multe mamici o sa imi sara in cap). Oja aia are cele mai periculoase chimicale iar sistemul imunitar al fetitelor nu este atat de bine dezvoltat incat sa protejeze corpul de chimicalele astea. Cat despre ce spui tu, mie imi plac copilasii imbracati fashion dar cu hainute pentru varsta lor, deci iti sustin ideea, iti dau dreptate.

    • N-au cum sa fie fashion la varsta lor, hainele colorate, gen cele cu personaje din desene animate, nu-s fashion, ci copilaresti. Si da, nici eu nu sunt de acord cu oja, make-up, parfumuri si alte chestii de genul asta. Toata viata vor avea timp de asa ceva. πŸ™‚

  • :))) well, ce ma bucur ca am emigrat, in Olanda copiii sunt copii (cel putin in scoala generala, de la 4 la 12 ani, unde e al meu, poate mai incolo e altfel ) si nici mamele nu vin ca niste sorcove
    La 7 ani de ex al meu nu mai e cu michi mousi, dar nici la papion sau fetele machiate si sexualizate, chiar arata a copii de 7 ani , adica il duc curat si il iau ca pe un purcel :)))

    • Preferabil de 1000 de ori asa, sa-l iei ca un purcel decat sa-l vezi imbracat ca pe un domn de 40 de ani. πŸ™‚ Pana la urma si murdaria face parte din copilarie, nu?

  • Nu stiu ce sa zic, legat de subiectul asta.Si eu eram usor, socata, dupa ce am vazut, acum vreo 2-3 ani, un video cu o copila care avea tot magazinul Sephora la ea in camera. Atunci mi-am zis ca parintii sunt nesanatosi, etc.
    Cunosc, personal, o familie „buna” (adica, parintii sunt intelectuali, nu niste cocalari, au situatie buna, copilul e crescut cu bun simt, nu e rasfatat peste masura, etc.), unde, copila e pasionata de tot ce inseamna make up si fashion. I-a placut de mica, uitandu-se la serialele de pe Disney Channel, unde fetele sunt machiate mereu, coafate, imbracate la moda. Practic, isi ia inspiratia de acolo. Era o tipa, dintr-un serial de acolo, „Violetta”. Ea, fiind fan, vroia sa arate ca ea, sa se imbrace ca ea.
    Cu toate astea, invata bine, se comporta normal, nu e o crizata rasfatata, nu sta toata ziua cu nasul in gadgeturi. Si asa mai departe. Dar, are si ea un of… si parintii ii cumpara.
    Daca tin minte, si noi eram innebunite la 7 ani, dupa Andre, Asia, etc. Eu chiar aveam troace din alea inalte si pantaloni evazati si imi placea sa umblu cu buricul gol, evident eram certata, ca sunt indecenta. Aia e, atat se gasea… si noi, in liceu, eram adeptii modei aleia „emo”, cu bretopan colorat, par negru si ciuntit, machiaj negru. Si era lumea, gen : „ugh, generatia asta…”. Tii minte :))). In acelasi timp, tot in liceu, erau fetele cu decolteu, buric, pantaloni mulati pe fund. Asta in 2007. Deci, poate am uitat noi prea repede niste chestii :))).

    In ziua de astazi, se gasesc de toate. E greu sa opresti fenomenul. Mai ales ca, copiii nu sunt chiar atat de fraieri, adica, isi aleg alte „modele” de urmat si de aici dispare si interesul pentru hainele cu Mickey Mouse.
    Cosmeticele nu mai sunt chiar atat de nocive, nu zic ca sustin chestia asta, doar ca… nu prea ai ce sa faci. Pana si varsta de incepere a vietii sexuale a coborat la 10- 12 ani, cand noi incepeam la 15-16, acum 10 ani. Si pe vremea aia eram prea mici. Da, e socant, e wow, ni se pare prea de tot, dar copiii sunt bombardati din toate partile cu chestiile astea. Mai ales de pe instagram.
    Tot ce poti sa faci, ca parinte, e sa incerci sa ii induci copilului niste comportamente de bun simt. In general, copiii care au o relatie buna cu parintii, nu vor copia tot ce vad de pe net si nu vor cauta sa se sexualizeze si sa o ia pe aratura. Copilul e oglinda casei.

    Eu am hotarat ca nu imi pasa, cand vad chestii din astea si nici nu am de gand sa judec. Nu e copilul meu, fiecare parinte isi creste odrasla cum vrea. Ca ei trag mai tarziu cu copilul, nu eu. Pot doar sa observ de pe margine, sa ma obisnuiesc cu ideea ca evoluam si ne dezvoltam rapid si incerc sa tin pasul cu treaba asta, iar atunci cand voi avea copil, sa tin minte toate treburile astea si sa incerc sa il educ intr-un mod echilibrat, adaptat vremurilor.

    E si vina parintilor? Este. Ca ei detin portofelul. Cand vezi pe facebook ca, copilu’ lu’ vecina e imbracat dupa ultima moda si are de toate, parca nu vrei sa iti vezi copilul mai jos. Si asa se porneste „razboiul”.
    Dupa cum am zis, nici nu imi bat capul. Selectia naturala isi face treaba mai tarziu. Eu doar ma auto- educ, sa tin pasul cu evolutia rapida. Si cam atat.
    Stii cum e… pana nu avem copil, nu putem sa comentam prea tare, sau sa judecam. Pentru ca, niciodata sa nu spui niciodata.

    • Mie asta nu mi se pare evolutie, ci prostie, sincer iti spun. Da, era moda Andre, aveam pantaloni evazati, dar eram deja maricica atunci cand ii purtam, gen clasa a 5-a sau a 6-a. Primele suvite in par mi le-am facut in clasa a 10-a, am inceput sa ma pensez cam tot atunci, iar cu oja nu m-a lasat mama sa ma dau pana la liceu, nici macar in vacantele de vara. Nu tot ce vezi trebuie sa ai si tu si chiar daca vrea copilul, poti sa-i pui limite, daca nu, mai tarziu o sa se urce in cap si-o sa se obisnuiasca sa obtina orice isi doreste.

      10-12 ani viata sexuala? Nici nu vreau sa ma gandesc, probabil ca nu mi-as mai dori sa fac un copil daca treaba asta pe care o spui tu ar fi adevarata. Eu cred ca tine foarte mult si de exemplul pe care copiii il iau de la parinti, de modul in care au fost obisnuiti.

    • Evident, n-am zis ca e ok sa se aplice toate astea si , evident, limita si echilibrul sunt cheia. Doar ca, ce spun eu, este ca nu prea avem ce sa facem noi, ci doar sa luam exemplu de „asa nu”.
      Da, poti sa cauti informatii, sa vezi, ca asta e varsta (bineinteles, in zonele sarace, unde multi provin din medii defavorizate). Si eu am ramas traznita, dar asta e realitatea. Nu trebuie sa nu mai faci copil, ci trebuie sa fii constienta ca e expus la astfel de chestii de la o varsta mai frageda decat credeam noi. Si sa incerci sa iti convingi propriul copil, ca e cam devreme pentru astfel de… chestii.
      Eh, noi sa fim sanatoase. Internetul le arata pe toate :))))).

    • Mai, da, tine si de repere, uneori chiar nu poti sa controlezi, dar unde si cat poti, intra in datoria de parinte sa o faci
      Al meu, influentat de gusturile muzicale ale colegilor , intr-un mediu multicultural, incepuse sa asculte niste dubiosenii, un fel de rap marocano-olandez, ceva de nedescris, un fel de parazitii amestecat cu manele :)))) si degeaba i-am explicat ca e subcultura, noi acasa ascultam diversificat, de la opera la rock, tot rahaturile alea si le punea. Asa ca a primit de ziua lui o chitara, dupa prima lectie zdranganea Metallica prin casa :))) ok, nu e mozart, dar nici manele hip-hop :)) cam asa cu efectul parinti :p

  • lumea asta… a cam luat-o razna. copiii din ziua de azi in loc sa se bucure de copilarie, o ocolesc, din nefericire. si mie mi se pare ciudat cand vad fete machiate de la cativa ani, cu parul facut, baietii la fel, ba si cu cercel in ureche si mai stiu eu ce minuni…

    • Acum cerceii nu mai reprezinta o problema atat de mare, eu am vazut mai rar copii cu cercei – ma refer baieti, ci vestimentatia ne da mare bataie de cap. Gadget’urile iarasi nu-s ok, dupa parerea mea, la o varsta frageda sa ai Iphone si hoverboard…