Oamenilor le place in general sa-i analizeze pe ceilalti, sa-si dea cu parerea si sa traga repede concluzii, desi in multe dintre cazuri habar nu au prea multe despre cei carora le pun etichete. Miruna a publicat astazi un articol despre femei si purtatul sutienelor, iar in comentarii am observat cum multe doamne/domnisoare au mentionat faptul ca li se pare ceva ciudat, anormal sau chiar vulgar sa iesi din casa fara sa nu ai pe tine si acest articol vestimentar. Eu intreb: de ce este vulgar sa umblu fara sutien atat timp cat nu port bluze transparente si nici nu atrag atentia cu nimic iesit din comun asupra bustului meu? Mi se pare foarte deplasat sa crezi despre o persoana ca este vulgara, doar pentru ca ei ii place sa se simta libera. De ce exista astfel de etichete?
Si da, in 2018 oamenii inca au prejudecati. Locuiesti cu iubitul de multi ani si nu te-ai casatorit inca? Pai de ce? E pacat! N-ai facut un copil pana la 35 de ani? Hm … ar trebui sa fii pus la zid si omorat cu pietre, n-ai cum sa NU faci copii pana la varsta asta!!! Nu vrei sa ai o nunta traditionala si neaparat rochie de mireasa? Cum asa? Inseamna ca tu n-ar trebui sa ai buletin si drept de vot!
Eu cred ca fiecare ar trebui sa traiasca asa cum ii place, cu sau fara sutien, casatorit sau nu, etc. Viata e frumoasa, dar timpul trece extrem de repede, asa ca n-ar trebui sa ne pierdem vremea cu lucruri ce nu ne afecteaza pe noi in mod direct.
Urasc lucrurile aceastea. Gura lumii nu o astupa nici pamantul
Depinde de mărimea cupei. Eu nu m-aș simți bine și liberă să ies fără sutien indiferent de culoarea tricoului sau de vremea de afară. Ale mele se mișcă când dau pasul plus că la mărimea lor nu stau nici sus cum mi-aș dori, deh, gravitația și alăptatul.
Dacă aș avea cupa B, aș purta mai des topuri fără sutien. Dar cum n-am … port sutiene simple/reductoare.
Una este sa nu te simti tu bine, alta este sa te considere cineva vulgara daca nu porti. Depinde de fiecare. Eu, spre exemplu, nu port pentru ca nu am nevoie.
Corect. Vulgare nu le consider nici eu pe cele care nu poartă, din contră, le admir mult sânii unora, Mălin poate confirma că mă holbez la sânii femeilor :))
Si eu admir ce-i frumos, recunosc! 😀
Eu chiar am inceput sa umblu fara. Am citit un articol care mi-a dat curaj.
În articol se intreba autoarea de ce e acceptabil sa li se vada sfircurile bărbaților, dar nu si femeilor? Ca uneori barbatilor li se vad bine sfircurile, ba unii ai si sani, dar nimeni n-ar critica.
Dar nu e ușor sa schimbi paradigma.
Im ultimele mele vizite pe la magazine cu sutiene, am vazut ca sunt doar sutiene care de care mai buretoase. De ce ar fi mai acceptabili sa umbli cu niste sani falsi din burete decat sa ti se intrezareasca sanii naturali?
Daca vrei caut si pun linkul la articol, dar e in franceza.
Apoi vorba aia: foaie verde loboda, gura lumii sloboda .
Desigur, Elena, poti sa pui link sa citim. Cum am spus, atat timp cat nu deranjez pe nimeni, iar eu ma simt bine asa, nu vad de ce as fi catalogata drept femeie vulgara. Tine doar de dorinta fiecarei femei, nu de cum ar trebui sa fie. 🙂
https://echosverts.com/2018/04/29/4-ans-sans-soutien-gorge-mon-experience/
Mi-a placut tare mult cum scrie tipa.
Multumesc pentru link, foarte frumos scris articolul! Are dreptate, femeile poarta sutien pentru ca asa au vazut, asa au fost invatate, din reflex.
Si dupa ce am trimis comantariul, am deschis fb unde era un articol despre…no-bra. Cred ca daca am fi mai multe fara, s-ar schimba si parerea societatii…dar asa, normal ca vanzatorii vor sa le vanda, iar cand vezi pe strada doar femei cu, alea fara ti se par…curajoase :))))
Pe mine personal nu ma intereseaza absolut deloc parerea altora. Ma simt bine fara, iar sotul nu mi-a atras niciodata atentia „vezi ca ti se vad sanii, mai poarta si tu sutien!”.
Eu urasc sutienele. Nu am purtat ani de zile. Doar acum in perioada sarcinii am facut un compromis. Intotdeauna mi-am ales haine care sa ascunda partea cu sanii, de exemplu rochii sau bluze cu volane in zona „vulgara”
Cum e sarcina, cand vine bebe? 😀
Eu pot sutien din simplul motiv ca urasc sa vad barbati, cum se holbeaza la sfarcurile mele. Am patit-o de enspe ori si mi s-a intamplat si cand eram cu al meu pe strada. Si e de porc sa se holbeze unul la sfarcurile nevestii, iar tu, ca barbat civilizat nu poti sa te duci sa ii dai una in dinti, ca omul doar se uita si poate are ochii strambi si de fapt se uita la altceva, na :)))). Mai ales ca barbatii nu stiu sa se holbeze discret. Apoi mi s-a intamplat si cand un „domn” era cu nevasta si i-a zis aluia, in gura mare „ce te holbezi la tatele lu’ aia?”.
E jenant, asa ca, sutien all the way.
Dar nu am nimic cu femeile care nu poarta sutien, poate pentru unele e un sentiment placut, sa fie privite. Sau nu le pasa, sau n-au avut experiente ca ale mele. Fiecare face cum considera. Ma omoara si pe mine asta cu prejudecata.
Pentru barbati, sanii sunt ceva sexual si ii privesc ca atare, pentru ei e holy grail sa vada sfarcuri de femeie printr-o bluza :)))).. Noi, femeile, nu suntem chiar asa, de-aia nu ne deranjeaza sa vedem sani de barbati sau sfarcuri, pentru ca nu dam doi bani pe asta.
Si din alt motiv, din punct de vedere estetic si functional. Imi place forma rotunda si uniforma pe care o da un sutien si cum se aseaza o bluza sau un maieu. Apoi imi place sa imi mentin sanii „perky”. Se stie ca dupa o varsta, gravitatia isi face de cap, cu cat ii ai mai mari, cu atat au nevoie de suport. Eu port doar cupa B si am 25 de ani, dar inca fac testul cu creionul si exercitii cu gantere pentru piept, ca sunt disperata sa nu mi se lase fetele :)))) Acum deja o sa incep sa ma fortez sa port bustiera si cand dorm sau cand stau prin casa, ca e naspa. Oricum cand o sa am copil or sa se lase, dar macar pana atunci, as vrea sa mai trag de ei nitel :)))))).
Plus ca (gluma:), helau, fetele la videochat iau o gramada de bani ca sa arate un sfarc si eu sa arat pe moka? Nu mersi, maica! :)))))))))))))))))))))))
Eu nu am avut niciodata experiente de genul asta, sa se uite cineva la bustul meu, insa asa cum am spus, nu am sanii mari si cred ca aici e avantajul. Dupa ce voi avea un copil cred ca vor fi perfecti! 😀
Eu am citit ca purtatul sutienului ii face sa se lase.
Eu dupa 3 sarcini si 3 alaptari ii am doar putini mai mari decat inainte, nu s-au lasat, deci nu-i obligatoriu, poate ajuta marimea mica 90B.
Eu chiar mi-as dori sa mai creasca un pic dupa sarcina. Cred ca asta e un avantaj al sanilor mici, faptul ca nu se lasa. 😀
@Elena
Depinde. Daca sunt purtate sutiene nepotrivite, care nu sustin cum trebuie sanul (il sugruma sau sunt prea largi), atunci se lasa, mai ales daca cineva practica sport si nu ii sustine cum trebuie.
Dar o bustiera usoara, un sutien fara armatura, cu o marime corecta care doar sprijina sanul, ii va ajuta sa nu fie trasi in jos. Evident, in cazul sportului, o bustiera potrivita fiecarui tip de antrenament. Eu am doar 3 bustiere si pe toate le-am luat pentru high impact. Asadar, cand sar sau alerg, sanii stau ficsi si nu se misca nimic de acolo, ceea ce e bine. Le-as purta si in viata de zi cu zi, dar imi cam aplatizeaza pieptul si nu imi place, ca si asa am cupa B :)).
Cu toate astea, am in garderoba si sutiene push up (pe langa alte zeci de piese de lenjerie intima de toate felurile, pentru ca sunt obsedata de danteluri si satinuri si tot felul de pornosaguri). Se vad demential, dar incerc sa nu port zilnic asa ceva hehehe.
Da, am văzut și eu discuția de la Miruna pe subiectul ăsta și chiar mă întrebam de unde atâtea prejudecăți legate de vulgaritate. Nu știu, eu am sânii mici, așa că în mod obișnuit port sutien pentru că mi se așază și mie bluzele/rochiie altfel, dar și pentru că în perioadele de PMS mă dor foarte tare și sutienul ajută mult.
Când eram mică îmi doream mult să-mi crească și purtam sutien doar-doar s-o întâmpla :)) Între timp am căzut la pace cu această situație, nici implant nu-mi mai doresc, ba chiar mă bucur vara când pot să merg liniștită fără sutien, să mă simt mai liberă. Deci înțeleg perfect ce zici, legat de sentimentul de libertate. Și nu mi se pare deloc vulgar să văd o femeie fără sutien pe stradă, ba mai și admir o pereche de sâni frumoși când îi văd.
Deci nu sunt singura care a observat ca ceva nu este in regula acolo, nu??
Da, exista situatii in care si eu aleg sa port, pentru ca intr-adevar sutienul ajuta sa se aseze mai bine anumite haine, dar sunt destul de rare in cazul meu. Sanii mei au o forma rotunda si de obicei bluzele vin bine fara sutien, chiar si atunci cand sunt mulate.
A fost o perioada in care si eu ma gandeam la implanturi, dar mi-am luat gandul, mi-e prea frica. 😀 Si plus ca nu le ai toata viata …
Da, nu mi se mai pare acum că merită să cumpăr ceva așa scump, să intru în operație sub anestezie generală și să trec prin toată perioada de după, totul pentru două măsuri în plus la sutien. Thanks, but no thanks :))
Vulgaritatea si prejudecatile sunt subiective, depind de valorile care ti le-ai creat sau care ti s-au transmis. Toate lumea are prejudecati fie ca sunt legate de obiecte vestimentare sau de locuit in Bucuresti.
Eu sunt una dintre femeile care poarta sutien fiindca mi se pare ca arat indecent fara sau vulgar, you name it, si da, mi se intampla frecvent sa vad pe strada femei fara sutien si sa mi se para inestetic.
Orice persoana are o definitie pentru vulgaritate, eu il percep ca pe pragul de durere, la unii e mai ridicat, la unii mai scazut, suntem diferiti.
Dar de unde ideea ca arati indecent sau vulgar, ce anume te face sa crezi asta? Pai si la plaja nu e aiurea sa mergi si sa te dezbraci? Practic, defilezi in chiloti si sutien in fata unor straini.
E o simpla perceptie, nu m-a crescut mama cu ideea asta: poarta sutien ca altfel .. si nici prea pudica nu sunt. Faptul ca printr-o bluza se vad sfarcurile si se vede forma sanilor mi se pare senzual, nepotrivit unei zile obisnuite de lucru, dar asta e codul meu vestimentar, pe care mi l-am format in 34 ani.
La plaja e altceva, nu ma deranjeaza nici macar sanii lasati liber, ce ma deranjeaza si mi se pare vulgar sunt: slipii tanga ridicati la maxim inspre buric sau sutienele super mici, doar cat sa acopere sfarcul (mai bine fara, zic).
Nu ma deranjeaza nuditatea, dar uneori contextul in care ne expunem poate da o nota vulgara.
Eh, uite ca mie topless nu-mi place la plaja. 😀 Nu inteleg de ce o femeie ar vrea sa-si expunsa sanii goi in fata altor persoane, si nici nu cred ca motivul este bronzul uniform.
Ce mi-aș dori și eu să nu fie nevoie să port sutien…dar la mine e absolut imposibil. Știu bine ce zici și cu vârsta, fac 34 de ani anul ăsta și mama a renunțat complet la a mă vedea căsătorită sau a avea copii. Nu mai spun de bunică-mea, de fiecare dată îmi spune: „data viitoare nu mai vii singură, da?” :))
Daca tu esti ok asa si vrei sa fii singura si sa calatoresti toata viata, fara sa fii legata de cineva sau de vreun loc anume, go for it! Fiecare are viata lui si nu mi se pare in regula ca parintii sa-ti spun cand trebuie sa te casatoresti sau cand este timpul pentru un copil. Viata mea, alegerile mele, prefer sa regret deciizile mele decat sa-mi par rau pentru ca am ascultat ce-au spus altii!
Hahaha m-ai amuzat! :)))
da, avem prejudecati, judecam fara sa cunoastem…prima impresie, stii tu. Insa lasand asta la o parte, cred ca fiecare e liber sa faca ce vrea, dar totusi…ar trebui sa existe si niste limite. Adica, poti iesi linistita fara sutien daca nu se vede si nu atragi atentia asupra sfarcurilor si a sanilor tai – si eu fac asta cand am bluze cu volanase mari in zona bustului. si ce bine e! :)))
Dar daca iesi fara sutien, ti se vad toate cele – ai haine si mulate si transparente…aici deja e o problema si tine de educatie. E o alta discutie.
Legat de casatorie – fa-o cand si cum vrei – e o data in viata, asa ca e bine sa nu ai regrete!
Nu un act te tine legat de o persoana, insa asta e societatea in care traim – sa intri in randul lumii cum s-ar spune. De asemenea, nu e gresit nici sa urmezi un curs al vietii. Care e cumva normal, zic eu. Oi fi old fashion sau nu, chiar consider ca toti pasii in viata, asa cum sunt de ani de zile, au un rost. Adica e ok sa te apuci de scoala si la 30 de ani, insa e clar ca nu mai inveti la fel, nu mai acumulezi la fel informatia, nu mai esti la fel de agil ca la 16 de exemplu. Nu stiu daca ai observat ca multe tipe se casatoresc inainte sa nasca, fiind insarcinate. Nu le condamn, Doamne fereste, asa s-au intamplat lucrurile. And again…poate fi ceva ce se poate evita. mai ales daca vorbim de persoane care locuiesc la oras, au acces la informatie. Si de ce o fac? Pai le-ai intrebat? Sa fie copilul pe acelasi nume. Eu am numele tatalui diferit fata de al mamei, dar asta nu inseamna nimic. Ci pur si simplu ca nu s-au casatorit. Nu m-a influentat asta, dar m-a influentat faptul ca nu a fost langa mine….
Cred ca as putea vorbi mult pe acest subiect! :)))
Eu nu vad o problema in a te casatori cand esti insarcinata. Poate ca nu i-ai acordat importanta acelui act pana la momentul venirii copilului si-o faci abia atunci, ca sa intri in rand cu lumea, exact asa cum ai spus tu. Uite, noi suntem impreuna de 9 ani, locuim de vreo 8 amandoi, dar casatoria n-a fost niciodata o prioritate. Nici acum nu este, sa-ti spun sincer. Dar vrem copii si probabil c-o sa ne si casatorim la un moment dat. 😀
Vulgar nu are de ce sa fie. Inestetic da, am vazut destule… ca la 50 de ani si 80 de kile + nu au cum sa arate bine. Eu nu am purtat deloc pana pe la 35 de ani (in afara locului de munca) ca nu am avut nevoie, marime B, forma rotunda si neafectati de gravitatie, dar acum, 10 ani mai tarziu, am nevoie mai ales vara. Iarna, cu bluze groase, il mai evit si ma simt foarte bine. Dar imi puneam la serviciu, pentru ca am lucrat in invatamant si nu mi se parea ok sa se holbeze copiii la sanii mei. Predam pana la clasa a VIII-a si cei mari erau foarte atenti la cum aratam si ne imbracam toate profesoarele si erau si foarte interesati de anatomie 🙂 dar in timpul meu liber era alta poveste.
Se intampla uneori sa ii simt durerosi inaintea menstruatiei, nu pot sa spun ca ma ajuta deloc purtatul sutienului atunci, ma incomodeaza si ma dor mai tare. Si nu am sutiene ieftine si nici neprobate inainte sa le cumpar. Pur si simplu le percep ca pe niste mici instrumente de tortura 🙁
Si eu tot cupa B port, nu am sanii lasati, ba chiar rotunzi si se vad frumos, asa ca-mi permit sa nu port sutien. Exista cazuri in care sutienul este must, iar atunci il port. In rest, nu vreau sau ma leg degeaba, pentru ca trebuie sa recunoastem ca nu este deloc comod.
Nu stiam ca esti cadru didactic, uite ca am mai aflat ceva interesant! 😀
toate „pacatele” amintite de tine le-am incalcat :)))) – maritata la 30 si gravida si fara nunta cu rochie :)))) – ba la depus actele cununia civila sotul avea si o vanataie/zgarietura de s-a uitat tanti lung la el -va las sa va imaginati multe scenarii de film :),si multe alte norme impuse de societate, gen ma epilez rar (norocul blondelor), nu machiaj sau parfm, iar nu am acum pe mine nu am nici sutien :)).
Despre sutien. Am purtat cu seriozitate pana pe la 30 ani. Fix de jena uitatului celorlalti, ca asa trebuie, ca se lasa, stiti voi preconceptiile, dar si jena din mine- nu voiam sa ies in evidenta. Si purtam si noaptea!!! 75C-75D . Acum sunt la 80C (m-am ingrasat o marime la haine) , 40 ani, alaptat, si din experienta va zic ca nepurtatul sutienului mi-a facut bine la refacut musculatura si elasticitatea – fara efort!!! si reparat raul facut de sutien. Port vara la munca, port la bluze subtiri si transparente, port costul de baie la plaja, am 2 sutiene de calitate (si sincer avui unu de la piatza care e aseza la fel de bine ca astea de 10 ori mai scumpe), dar atat.
E important sa ne simtim bine noi cu noi. E important sa aliniem gesturile si viata cu normele morale proprii, nu ale altora. Toate astea mi-au adus o armonie si liniste interioara greu de descris – pe care o consider direct raspunzatoare de fericire si sanatate. Incerc sa ma sterg la fund cu toate preconceptiile capatate, inca nu imi iese cu toate, dar perseverez, sunt altele mai importante in viata. Ganditi-va la asta…
Si nu este nici o problema pentru ca le-ai incalcat. Sunteti bine, sanatosi si fericiti impreuna, nu? Eu clar nu acord nici o importanta parerilor celor din jur, sa stii ca si parintii nostri au pareri diferite si tot nu ii lasam sa ne influenteze. 🙂
🙂 Sunt într-o vacanță scurta: cum nu ma cunoaste nimeni cred ca nu o sa imi pun deloc sutien pe aici, ca sa ma antrenez pt acasa :))) Ca la mine in oras port chestii care sa acopere bine, ma simt cumva ca si cand as umbla goala.
Vacanta placuta! Pe unde umbli? 😀
Da fara chiloti e voie sa iesi din casa conform doamnelor astora? Intreb pentru ca n-am chef sa citesc toate comentariile si, desigur, intreb pentru o prietena.
Eu zic sa le intrebi direct pe ele si sa vezi apoi ce raspunsuri primesti. 😀
Nu sunt chiar atat de sadic incat sa ma bag in gura lupului acolo. La ce fauna si-a tras Miruna pe acolo tare ma tem ca-mi mor juma’ de neuroni daca ma apuc sa citesc comentariile alea.
Si mie mi-au atras atentia comentariile 🙂
Cu casatoria, pfuai, am atatea prietene si cunostinte trecute prin divorturi, desi civilizate, tot urate sunt cand se ajunge la impartit chestii, custodie, sa te rogi de fost de fiecare data cand vrei sa pleci cu copilul din tara, eu is happily married dar daca ar fi sa ma marit, nu m-as mai marita cu acte. O hartie care iti complica viata, poti sa te iubesti si sa traiesti happily ever after si fara
La subiectul articolului, va zic ca eu am descoperit bralettes, care is un fel de bustiere dar nu chiar, ca nu aplatizeaza ca alea de sport. Cand e musai de purtat, gen birou, unde na, stau la acelasi birou cu ceo ul care are 60 de ani si un infarct la activ, nu e ca si cum as putea sa evit sa ma aplec dupa ceva sau el sa evite sa se uite, sau daca am vreo bluza mai subtire, port, in rest fara. Si nu-s vulgara, de multe ori ies in oras cu sotul si remarca abia cand ma schimb la intoarcere ca am umblat asa :))) e drept, hainele de oras sunt intr-un alt registru, nu se observa, dar in tricourile de casa se cam si mi s-a intamplat cu vecini neanuntati dar nu m-oi apuca acum sa umblu toata ziua in casa cu hamuri in caz ca vine vecinul sa intrebe ceva, na
eu am mai zis, pudoarea si prejudecatile oamenilor sunt fix problemele lor, nu ale mele
Si culmea este ca la Miruna pe blog sunt o gramada de comentarii de genul asta, nu unul singur. Suntem pe aceeasi lungime de una, noi doua, si eu gandesc la fel. 🙂
Ha, Diana, m-ai atins la asta cu casatoria.
Nici mie nu imi mai vine sa ma iau cu acte, desi avem apartament cumparat pe numele lui, la care platesc si eu la rata, am contribuit la avans si la renovat si la tot. Cu toate astea, am zis ca o cutie de beton nu ma tine langa el si nici n-as plange dupa apartament, adica, banii se mai fac inapoi, dar timpul pierdut si suferinta langa un om, nu le mai recuperezi. Am cunostinte care stau impreuna doar de dragul casei/ apartamentului luate impreuna, ca sa nu imparta nimic. Dar e problema lor.
Asadar, cat ne-o fi bine, aia e, mergem impreuna. Cand n-o mai fi, ne strangem mana frumusel si gata. Daca o vrea sa fie om de bun simt si sa imparta agoniseala, fara scandal, bine. Daca nu, sa isi ia lumanari de ele, eu nu stau sa ma rog de nimeni, prefer sa imi mananc de sub unghii pana ma ridic la loc, decat sa ma tiganesc pentru niste bani.
Si nici copil nu fac, pana nu imi pun niste bani deoparte sau imi cumpar un apartament doar al meu, sa imi asigur fundul. Pentru ca am vazut atatea cazuri trase la indigo, unde ea a renuntat la servici 2 ani, ca sa stea cu copilul si a ajuns sa traiasca din banii sotului. Intre timp lucrurile s-au racit si a ajuns sa fie prinsa intr-o casnicie de unde nu poate pleca, pentru ca nu are venituri, nimic deoparte si nu ar putea avea custodia la copil, asa ca sta si inghite rahaturi. Groaznic.
Pacat ca nimeni nu invata din greselile altora… ca doar sunt N exemple de genul, in jurul nostru.
Ce planuri mari ai. 😀 Hmm, mi se pare ca esti muult prea preventiva daca te gandesti la a-ti cumpara propriul apartament inainte sa faci un copil, nu stiu, zic si eu, e doar parerea mea. Eu nu m-am gandit niciodata la chestia asta, nu pun raul in fata si nu ma gandesc ca peste X ani m-as putea desparti. De ce sa stai sa muncesti 10 ani pentru un apartament (pe care tu il vezi drept o portita in caz de despartire) sau sa mai faci un credit, cand de banii aia va puteti bucura facand alte lucruri?
Eu zic ca te-ai gandit bine, Georgi. Poate nu neaparat sa astepti nu stiu cat, dar facutul copilului trebuie la pachet cu un safety net, la tinerete zici ca iti iei bulendrele si pleci, faza e ca problemele apar mai incolo, cand e cu midlife crisis si nu vrei sa stii cum e la 40 de ani cu copil si mutat cu chirie, cunosc un caz…
Pe mine ma termina elogiul statului acasa cu copilul nu’s cati ani. Nu e ok, nu e sanatos pt nimeni, nici pt copil, nici pt mama, ca se reduce la maternitate, si nici pt tata, nu stiu, nu e chiar fair sa poarte el toata povara asigurarii traiului. In aceleasi locuri unde s-a facut elogiul sacrificiului matern, acum, cativa ani mai tarziu, se duc discutii despre divorturi si situatii fara iesire in care ea n-are unde sa se duca, pt ca nu mai munceste si depinde complet de el… Extremele nu sunt bune
Pai daca te gandesti sa nu cumva sa te desparti la 40 de ani, nu mai faci nici copil de teama sa nu-l cresti singura, nu? 😀
Nu, nu despre asta e vorba, e sa te gandesti inainte sa-l faci si sa ai alternative. Nimeni nu face copii gandindu-se ca o sa ajungi pe drumuri, dar lucrurile astea se pot intampla si de regula se intampla la o varsta la care nu te mai ridici asa usor de pe jos
Sunt convinsa ca in cazul in care se intampla este foarte greu s-o iei de la capat, dar in acelasi timp cred ca foarte putine femei sau barbati au un backup.
Sincer, asa gandeam si eu, ca de ce sa ma pun la adapost, dar uite ca viata mi-a aratat atatea nasoale, cazuri de cupluri la care nu credeam in veci ca o sa se intample ceva naspa, oameni pe care ii priveam ca pe un exemplu, incat acum vad lucrurile altfel si mi s-au deschis ochii. Iubirea inca exista, relatia merge foarte bine dupa atatia ani, dar e bine sa am o solutie de back- up, pentru ca e tragic sa ajungi la mana cuiva, mai ales daca esti o persoana independenta financiar, in general si nu obisnuiesti sa zici „da si mie 200 de lei sa imi cumpar niste tampoane si carti”… Da, discut cu el cand imi iau ceva, el discuta cu mine cand vrea sa isi ia ceva, pentru ca totusi, banii sunt la comun si muncim amandoi. Dar sa ajung sa cer, never…
Daca imi iau apartament, nu inseamna ca ma si despart. Se inchiriaza si banii ii folosim tot noi doi, sau se plateste rata, sau se vinde in caz de nevoie urgenta de bani, etc. Nu ma gandesc ca ma despart, dar nu stiu ce aduce viitorul. Oamenii se schimba, ai impresia ca stii un om destul de bine si dintr-o data, dupa niste ani, se schimba brusc si nu mai stii de fapt cu cine dormi in pat. Din nou, am realizat asta, vazand exemple (socante) in jurul meu.
Nu zic ca orice femeie ar trebui acum sa se apuce sa isi ia apartament, lol. Totusi nu e usor si trebuie sa ai niste venituri, mai ales in romanistan. Dar acolo, ceva deoparte, in caz de urgenta sa poti sa platesti o chirie in avans, sa ai ce manca pana gasesti un job, etc, mai ales daca ai si copil, e bine sa fie. Sa nu stai sa suferi.
Totusi, nu mai e ca pe vremuri, cand femeile rabdau, ca nu aveau alternative, nu aveau unde sa se duca. Astazi, daca nu iti asiguri fundul si nu gandesti de 2 ori inainte sa iei o decizie importanta in viata, ti-o cam faci cu mana ta.
Iar la faza cu asteptatul, totusi am 25 de ani. Nu imi trebuie acum, vreau sa calatoresc, sa avansez in ceea ce fac la munca. Acum imi tai singura craca de sub fund daca ma apuc sa fac. Nici eu n-as vrea sa stau 2 ani acasa, mi se pare exagerat, dar am zis asa, ca nu stii ce aduce viata si te pomenesti ca ajungi sa stai.
PS: Amy, eu sunt zodia Fecioara. Noi, fecioarele, daca nu planificam totul pana la ultimul detaliu, suntem mancate :)) Am o stare de anxietate, asa am fost mereu, orice fac, trebuie sa planific, sa fiu sigura. Stiu ca e si o calitate, dar si un defect in acelasi timp. Daca al meu se trezeste vinerea ca vrea sa mergem in weekend la mare si nu am cautat cazare cu o saptamana inainte si nici nu gasim nimic in clipa aia, sa stiu ca am unde sa stau, pai ma ia cu transpiratii :))) Al meu e fix opusul, e spontan, nu prea se gandeste inainte sa faca o mutare, e pe sistemul „ride or die” :))).
Haha, Georgi, eu sunt capricorn si sunt fix la fel! Pun la punct orice detaliu cu X luni inainte, imi place sa planific, sa am totul pregatit de la cap la coada. Si culmea, iubitul meu este la fel ca al tau, adica spontan. 😀 Totusi, cand vine vorba de treburi mai serioase, gen economii, investitii, viitorul nostru, el chiar sta si analizeaza muuult dar muult mai atent decat mine, este foarte echilibrat in sensul asta.
Si mie mi se pare un plan bun, cu atat mai mult cu cat ai unde sa stai si deci poti sa-ti faci credit si sa-l achiti din viitoarea chirie
E bine sa ai o plasa de siguranta. Eu vad in jurul meu tot felul de cazuri si e mai sa inveti din greselile altora decat din ale tale.
Eu n-as inchiria apartament in Romania. Veniturile din chirie sunt foarte mici raportat la cat de mare este investitia. Numai statul iti ia un sfert din bani, deci …
Georgi, sau puteti sa vindeti apartamentul actual, ca doar ai contribuit si tu, e numai al lui doar pe hartie, si sa va cumparati altceva impreuna. Sa fie toate facute impreuna si sa nu renunti niciodata la jobul tau. Mie mama mi-a spus mereu asta, sa nu depind financiar de barbatul din viata mea si acum cand vad cate se intampla in jur ii dau dreptate. Cand eram mai tanara mi se pareau toate astea niste povesti care mie nu mi se pot intampla (inca mai cred), dar cand au inceput sa se intample apropiatilor, mi s-a schimbat perspectiva. Sigur, unde sunt doi, trebuie sa se completeze, nu poti evita statul acasa, la momentul copil se schimba lucrurile. E ca centura de siguranta, nu pleci la drum gandindu-te ca o sa ai accident, dar centura ti-o pui. Nu cine stie ce scenarii, ci chestii de siguranta
Mie nunta mi se pare o chestie faina, sa te simti printesa pentru o zi. O ocazie in plus sa sarnatoresti. Aici in Franta multe nu se marita, pentru ca saracele ar vrea ele, dar nu le cere sotul.
Apoi cu acte sau nu, despartirea e la fel de grea, iar actele clarifica niste lucruri in vazul unora care poate si-ar face coada colac si ar pleca. A se vedea si pensia alimentara. Ba chiar in Franta mi se pare ca dai pensie si fostei soții daca ea are venituri f mici. Corect sau nu, nu-i treaba mea sa judec.
Am o colega de 41 ani părăsită de cel cu care traieste, nu mi se pare ca sufera mai putin decat daca ar fi fost casatorita. Am si prietena parasita de sot, care sot a manevrat sa ii ia toti banii. Dupa ce s-a scuturat bine, acum e foarte fericita si tocmai ce fiica ei a avut o nunta frumoasă. Mi-a spus ea un lucru pe care il banuiam: stii de la inceput, adica mai mult simti cum e viitorul sot( cu acte sau nu) dar te amagesti ca se schimba….numai ca oamenii nu se schimba.
Da, probabil trebuie sa iti placa pentru a face nunta. Persoanal, eu prefer sa ma casatoresc dar fara tam tam, ceva scurt si apoi fuga in vacanta. 😀 Nu stres, nu obligatii, nu cheltuiala. Asa vad eu lucrurile.
Cat despre despartire, sunt convinsa ca este dureroasa, indiferent de varsta si indiferent daca au fost sau nu acte la mijloc.
Okay, ce nu inteleg eu… daca nu interactionez cu cineva direct, daca nu ma izbeste, nu-mi sta in drum sau altceva de genul asta pe strada sau oriunde altundeva, e extrem, dar extrem de putin probabil sa-i observ macar prezenta, cu atat mai putin ce poarta sau nu poarta… ceea ce nu prea cred ca e treaba mea oricum. Sunt creierele oamenilor atat de goale incat sa aiba nevoie sa le umple cu studiatul altora?
Altfel, am purtat sutien pentru prima data la 24 de ani. Pentru ca… hei, uite alta legata de prejudecati! niste destepti m-au vazut purtand un tricou rock si m-au imbrancit peste un gard cu tepi. Long story short, umarul meu drept a „prins” tot impactul cu solul de partea cealalta a gardului si m-am ales cu aripa rupta. Si, dupa ce am scapat in sfarsit de bandaje si de aratat a mumie, mobilitatea mea nu era inca la nivelul la care as fi putut purta ceva ce nu se incheia in fata. La capitolul asta intrand si bustierele. Asa ca mi-am cumparat pentru prima data in viata doua sutiene. Care se incheiau in fata, bineinteles.
Mi-am mai cumparat doua care se incheiau in spate dupa aia. Toate patru perechile doar textile in fata. Fara sarme, bureti, intarituri de… ala e carton ce am simtit in unele sutiene? si orice altceva care sa aduca a dispozitiv de tortura medievala.
Meh. In continuare nu-mi plac si nu le port mai niciodata. Am facut totusi prostia sa port unul din cele care se incheiau in spate (cu o incheietoare mare de plastic) la concertul Iron Maiden de la Cluj din 2010. Am avut in spate niste bulgari… putin mai brutali si am fost pisata atat de bine de gard incat mi-am scos prostia aia de plastic de la care se incheia bucatica cu bucatica din spate sub dus. Sunt curioasa, o pata mare de sange uscat pe tricoul alb pe spate unde sta pe o scara a vulgaritatii?
Nu ca mi-ar pasa. Nobody puts a leash on me.
Prin ce experienta urata ai trecut, cea cu aruncatul peste gard, imi pare rau sa aud asta. 🙁 Daca oamenii ar fi mai toleranti si mai interesati de propria persoana decat de ce poarta sau ce fac cei din jur, lumea asta ar fi mai buna.
Acum cine e tolerant si ii considera “creiere goale” pe cei care isi dau cu parerea :))
Mie imi e indiferent daca cineva poarta sau nu sutien, eu am incercat sa explic de ce mi se pare vulgar in anumite situatii, mie, nu lumii intregi. Sunt libera sa ma uit si sa analizez, imi pastrez oricum parerile pentru mine, ba chiar asta e meseria mea, sa examinez oameni ca se le salvez vietile.
Cat despre violentele la care ati fost supusa, sunt convinsa ca n-au nicio legatura cu portul sutienului, la fel cum nici violul n-are cu lungimea fustei.
Sa te uiti, sa analizezi si sa pastrezi parerile pentru tine, ai zis bine! Ideea este ca nu toata lumea isi pastreaza parerile, unii simt nevoia de a le face cunoscute desi nu au fix nici o treaba cu persoana in cauza si nici nu sunt afectati cu absolut nimic.
ehhh… gura lumii n-o astupa nici pamantul. nu prea ai ce sa faci, traim intr-o societate care moare de grija celuilalt. asta tot vorbeam cu apropiatii, daca nu i-ar mai freca pe toti grija de ce face celalalt, mari oameni am fi! sa-si vada fiecare de patratica lui si sa nu-si mai dea cu parerea… eu incerc sa ma detasez de toate, nici cand se balacareste careva pe strada nu ma inghesui sa vad ce se intampla si chiar imi dezaprob prietenii care fac asta
Ha ha, ce expresie! Am mai auzit-o dar tare ciudat mi se pare ca suna. :))
Salut!
E prima oara cand ajung aici, am plonjat de la blogul Mirunei si sunt complet de acord cu ce zici. Nu ma mai intind, dar ma bucur din suflet ca exista si astfel de comentarii, sunt mai optimista acum.
Buna, Cristina!
Iti multumesc pentru vizita si pentru comentariu, te astept oricand cu drag! Zi frumoasa!
si as vrea sa mai adaug ceva: aveti vreo dovada ca sutienul ajuta la sustinerea sanilor? nu de alta, dar experienta mea imi indica invers 😀 😀 – am google un pic si nu vad nimic 🙂 (ar fi culmea sa gasesc un studiu pe unde bantui io, pe la oxford journals sau british medical journals 😀 😀 )
Si eu am auzit tot la fel, ca sutienul nu ar ajuta daca este purtat pe termen lung.
Hey,
Pana sa nasc, n am purtat sutien….almost never, ma durea pe mn undeva de ce zice lumea, plus ca erau sani frumosi, rotunzi, sutienul le strica toata forma….si atata timp cat nu te ingrasi sau slabesti brusc, sanii isi pastreaza forma, deci nici sport sau alte balarii….Dar de 1 an, efectiv nu pot fara, daca fug dupa fata, se balangane ca 2 sosete umede, n a mai ramas nimic din splendoarea si grandoarea lor…..nimic….macar am apucat sa mi fac de cap pana la 30….bby ate all the good fat from the booby, now mommys got the sock…
Si eu trebuie sa port macar o bustiera atunci cand alerg sau fac sport, altfel nu ma simt bine. 😀