Nu am precizat foarte multe informatii la capitolul „despre mine” atunci cand mi-am facut blogul, pentru ca tind sa cred ca nu pe foarte multa lume intereseaza astfel de detalii. Dar cum de-a lungul timpului s-a format o cumunitate in jurul acestui blog, m-am gandit sa fiu putin mai „darnica” si sa ofer mai multe „din casa”. 😀 Astazi mi-am propus sa va spun cateva lucruri despre mine pe care sigur nu le stiti. Din cand in cand sunt binevenite asemenea articole, cred eu.
1. Am 2 prenume, Amalia si Veronica. Nu raspund la Veronica pentru ca nu sunt obisnuita.
2. Desi ati citit des expresia „sotul meu” in postarile de pe blog, nu sunt casatorita oficial. Suntem impreuna de 9 ani, locuim sub acelasi acoperis de vreo 8, asa ca el este sotul meu, chiar daca momentan nu ne leaga nici o hartie.
3. Sunt singura la parinti, dar mi-ar fi placut sa am frate sau sora.
4. Am abandonat facultatea in anul 3. Asa am simtit la momentul respectiv. Imi gasisem un job misto intr-o companie mare si nu aveam timp si pentru cursuri. Nu regret! In prezent lucrez in cu totul alt domeniu, desi am studiat aproape 3 ani Economia Comertului Turismului si Serviciilor.
5. Nu am nici o prietena foarte apropiata, desi mi-ar fi placut.
6. Pe cumnata mea o cheama tot Weronika (da, cu W si K pentru ca e poloneza). Ei sunt 2 frati, noi suntem 2 Veronici. 😀
7. Pana anul trecut nu am citit niciodata o carte cap-coada. Stiu, e rusinos, dar mie nu mi-a placut sa citesc. In schimb, am iubit mereu matematica.
8. Nu port tocuri. Sunt foarte rare momentele in care las incaltamintea cu talpa joasa in favoarea tocurilor. De obicei, asta se intampla doar la evenimente/ocazii speciale.
9. Imi doresc o familie numeroasa, mi-ar placea sa am 2 copii.
10. Nu regret nimic din ce-am facut pana acum, sunt impacata cu toate deciziile luate.
11. Sunt o persoana foarte nerabdatoare. Nu stiu sa astept, nu pot!
12. Ma fascineaza avioanele, dar mi-e frica sa zbor. Mi-ar placea sa locuiesc in apropierea unui aeroport pentru a putea sta ore-n sir sa le privesc cum decoleaza/aterizeaza.
13. Nu imi place Bucurestiul, in opinia mea este unul dintre cele mai urate orase din Romania.
14. Mi-as dori un tatuaj dar mi-e frica sa-mi fac, pentru ca am multe alunite pe corp.
15. Iubesc vara!
16. Imi place sa calatoresc.
17. Sunt o persoana foarte organizata.
18. Serialele mele preferate sunt Seinfeld, Narcos si The Sopranos.
19. Diminetile mele incep intotdeauna o ceasca de cafea – latte macchiato.
20. Sunt nascuta de Revolutie – 22 Decembrie 1989.
21. Am luat cursuri de Dans Sportiv timp de 3 ani. Yeah, stiu sa dansez samba, cha-cha, vals si jaif.
22. Imi plac mult adidasii – am vreo 10 perechi si tot mi-as mai dori.
23. Nu obisnuiesc sa-mi cumpar genti si pantofi scumpi, dar imi plac parfumurile deosebite. Preferatul meu: Olympea – Paco Rabanne.
24. Nu fumez.
25. Sunt recunoscatoare pentru tot ce am.
Sper ca nu v-am plictisit! 😀
Ce frumos! Ma bucur ca ai impartasit atatea informatii cu noi! Parca am ajuns sa te cunosc un pic mai bine. Sper sa ajungem sa ne cunoastem mai bine si offline, ca stam in acelasi oras. Trebuie sa ma inveti sa dansez. Eu sunt tamaie…
Gabi, bineinteles! Ne vedem la o cafea? 😀
Depinde de ce psihopat dai, exista diversi indivizi interesati de tot felul de detalii si care stau si pe bloguri nu doar pe social media.
Apoi 2 copii nu insemna familie numeroasa. Familie numeroasa e atunci cand aplici regula anu’ si carlanu’ si faci o echipa de fotbal.
De unde ai scos expresia asta?? :)) N-am mai auzit-o pana acum!
hahaha, asta replica am uitat-o :))) , you made my day- dar da, in alte tari exista mici avantaje de familie numeroasa si asta inseamna minim 4 copii. Are fiica mea in clasa 2 colege la scoala care mai au 3 frati acasa / respectiv 5 . De restul nu stiu 🙂 .
In ziua de astazi, la noi, cred ca sunt mai rare famiilie foarte numeroase, gen 4-5 frati. Cel putin, eu nu prea am intalnit. 😀
Da, sunt mai rare. Mai am un coleg de munca (mai tanar ca mine) m-a anuntat ca e sotia in travaliu. A 4a oara. Uneori are ochii cam carpitzi de somn 😀 😀
Oameni care s-au pus serios pe treaba inca de tineri. 😀
Da,da, numeroasă aici e de la 3 in sus 🙂
Stiu ca tu ai o familie numeroasa si mi se pare foarte frumos asa. Sa fiti sanatosi! 🙂
Intr-adevar, in vest familia numeroasa insemna cel putin 3-4 copii, iar majoritatea familiilor numeroase de pe aici primesc atatea facilitati si beneficii incat daca parintii n-ar pipa, n-ar bea si nu s-ar droga probabil ca ar putea sa traiasca o viata intreaga doar pe banii si reducerile pe care le primesc in acest sens. Oricum astfel de familii sunt destul de rare si de cele mai multe ori sunt formate din imigranti veniti din est.
Apoi, in Romania e plin de familii numeroase, iar daca vrei sa vezi ce si cum mergi in ziua in care se dau alocatii la posta si intreaba-i pe aia care vin sa le ridice cam cati puradei au pe acasa si cati au fost dati la orfelinat. Centralizeaza toate datele intr-un excel si ai sa vezi ca nu sunt chiar asa de rare astfel de cazuri in Romania, iar daca o mama nu umbla cu toti cei 15 copii dupa ea nu inseamna ca ei nu exista.
Malin, da, stiu, de-aia exista atatia tigani. Dar eu ma refer la familii normale, nu la nebuni care fac 10 copii si apoi n-au cu ce sa-i creasca.
sa va radeti de mine, tocmai am aflat ca una din prietenele fiica mii are inca 4 frati mai mari. Na.
Si fiica ta nu ti-a propus sa-i mai faci un frate/sora pentru a avea partener de joaca? 😀
Mda, asta voiam să zic și eu de „familia numeroasă”, că nu e chiar așa de numeroasă. Noi suntem 4 fete la părinți, să vezi acolo distracție când ne întâlnim toată familia. Și cum o fi pe când vom avea toate 4 familiile noastre, poate și niște țânci la orizont =)) D-apoi în familiicu 8, 9 sau chiar mai mulți frați și surori?
În rest, foarte fain articolul. Te pup!
Multumesc, Ioana! :*
Pai 2 copii plus noi 2, vom fi deja 4. 😀 E bine si-asa. Wow, dar tu chiar ai o familie numeroasa. 4 surori?? Suuper! Lucky you!
Hello,
I’m learning romanian and I come across your blog 🙂 I subscribed it and I’m find it very interesting.
Keep the good work! Now you need to get updated with all the lost time of reading 😀
Hello, Minu!
Thanks for the kind words! You are welcome anytime!
Frumos scris!
Eu știam de cărți, ca ne-ai zis pe undeva 🙂 si de cumnata poloneză:)
La dans sunt in al 6-lea an dar nu stiu jaif. O fi jive? Un fel de rock?
Cred ca majoritatea avem doua prenume 🙂
Multumesc, Elena. 🙂
Da, este acelasi dans. Este foarte solicitant, dar si foarte frumos in opinia mea.
Familie numeroasa poti sa ai si cu un singur copil :))) eu mi-am dorit 3, primul l-am pierdut, al doilea doarme, al treilea ne-am hotarat ca inchidem fabrica, ne ajunge. Dar practic avem doar un copil seara la culcare si in vacante, in rest am minim 2-3 🙂
Esti o persoana tare frumoasa, Veronica :p
Aww…multumesc Diana! :*
„Inchidem Fabrica”, ce fel suna! :)) Bine, eu zic acum ca vreau 2, dar depinde cum o sa fie cu primul. 😀
Ce frumos că ne-ai povestit mai multe despre tine ! Eu obișnuiesc de fiecare dată când citesc un blog constant să aflu mai multe despre persoana din spatele tastaturii pentru că atunci când citesc articolele chiar mi-o imaginez cum a scris cuvintele , ce a simțit când a vorbit despre ceva anume ! E minunat să simți energia unui om prin ceea ce scrie și vrea să transmită printr-un blog , în cazul nostru , în on-line ! 🙂
Multumesc, Miha! :* Si mie imi place sa citesc postari de genul acesta, despre autor, din cand in cand. 🙂
Vaii, ce haioasa esti! Eu nu ii pot spune „sotul meu” nici cu hartie, nici fara… C’est la vie, la comedie.
Cat despre vals… am fost invitata de curand la o clasa de dans si eu, in mintea mea, ma gandeam ca e vorba de dansuri de societate. Cand colo……… Cred ca pur si simplu mi-e tare, tare, dor sa dansez un vals.
Ma bucur ca am dat peste articolul acesta. Iti scrisesem si la mine, missed you! Eu te mai citesc, insa nu pot lasa comentarii de pe telefon-nu-stiu-de-ce, iar la laptop ajung destul de rar.
Pupici!
Multumesc pentru comentariul tau dragut, Adina! Da, am facut o pauza, a fost o perioada cu peripetii dar am revenit. 😀
Si eu te pup si te imbratisez cu drag!
P.S. De ce nu poti lasa comentarii, intampini vreo problema pe blogul meu sau te referi la modul general?
Nu stiu cum de n-am lasat cometariu, desi am citit articolul inca din ziua in care l-ai postat. Probabil ca am uitat, ca alta explicatie n-am.
Frumos ca ai mai impartasit cu noi si nu, nu m-ai plictisit, am citit cu placere!
Multumesc, Georgi! :* Esti o draguta, ca de obicei. 🙂
Nu sunt multi capabili sa se deschida si sa …”dea din casa”! Dar eu cred ca atunci cand traiesti in congruenta totala, adica te porti asa cum simti, nu ai nimic de ascuns! Lasi mastile jos si te bucuri de experinetele vietii din tot sufletul, fara teama ca vei fi judecat!
Bravo!
Iza, multumesc pentru cuvintele frumoase! M-am bucurat sa citesc comentariul tau. 🙂 :*
Esti nascuta in aceeasi zi cu mama mea. Amalia mi se pare unul dintre cele mai frumoase prenume 🙂
Gata, am sters eu angry face. :))
Si mie imi place Amalia, ma bucur pentru ca mama a fost atat de inspirata incat sa-mi aleaga un nume frumos. 😀
oh, nu am vrit sa pun fata aia nervoasa :))) am vrut sa pun aia cu inimioara…nu stiu cum scot.